Endocardita bacteriană.

Endocardita bacteriană

Ce este?

Endocardita bacteriană este o inflamație a endocardului, acesta fiind un țesut ce tapetează suprafața internă a inimii. De cele mai multe ori este provocată de bacterii sau fungi, pe fondul preexistenței unor probleme ale valvelor cardiace. Acesta poate fi fatală, dacă nu este tratată la timp.

Pătrunderea în circulația sanguină a bacteriilor, fungiilor sau a altor microbi, vor ajunge la valvele cardiace, le modifică activitatea și pot să apară aritmii cardiace. Cele mai des întâlnite bacterii, ce produc endocardita infectioasă sunt: streptococii și stafilococii.

În funcție de evoluția ei, aceasta poate fi: acută sau subacută.

  1. Endocardita subacută debutează insidios, asimptomatică pentru o perioadă de săptămâni sau luni de zile,. Aceasta apare din cauza infecției cu streptococi, cum ar fi: Streptococus viridens, streptococus de grup d, enterococul si mai rar stafilocucul.
  2. În schimb endocardita acută are un debut brusc, cu simptome severe, ce evoluează pe o perioadă scurtă, de câteva zile. Aceasta este produsă de stafilococul auriu, de pneumococul și gonococul, dar și de streptococii beta-hemolitici, de grup A, C sau G.

Cauze

De cele mai multe ori inima rezistă la manifestarea de infecții, deoarece bacteriile nu se pot fixa destul de ușor, pe suprafața endocardului, iar circulația sanguină împiedică persistența lor. Astfel endocardita apare atunci când sunt prezente anomalii ale endocardului.

Cele mai multe cazuri de endocardită infecțioasă apar, în urma unor infecții cu streptococi, și ele se pot manifesta, în urma unor extracții dentare, în urma unor igienizări profesionale sau în timpul extirpării amigdalelor.

Cu alte cuvinte, bacteriile, fungii sau mircobii, pot să pătrundă în circulația sanguină, în urma unor intervenții medicale, cum ar fi:

  1. În timpul periajului dentar, când gingiile sunt inflamate și sângerânde, și prin această cale, bacteriile se răspândesc în sânge;
  2. Prin anumite intervenții stomatologice, asociate cu o igienă deficitară;
  3. Tatuare pielii prin utilizarea de instrumente nesterile;
  4. În urma anumitor proceduri medicale generale sau chirurgicale.

Ca și simptome avem:

  1. Asemănătoare gripei: febră de la 38,9-40 grade si frisoane;
  2. Murmur cardiac-sunet anormal, produs de sângele care trece prin valve și vase de sânge;
  3. Dureri articulare și musculare;
  4. Oboseală;
  5. Dureri în piept;
  6. Transpirații nocturne;
  7. Dificultăți de respirație sau tuse;
  8. Splenomegalie(creșterea în volum a splinei);
  9. Urinare cu sânge;
  10. Scăderea apetitului de mâncare;
  11. Pete Roth mici(hemoragii mici la nivelul retinei).

Diagnostic

Se poate diagnostica printr-un consult medical de specialitate, anamneză dar și pe baza simptomelor prezente, și prin intermediul unor investigații specifice:

  1. Analize de sânge-hemocultură;
  2. Ecocardiogramă;
  3. Electrocardiogramă;
  4. RMN sau CT;
  5. Radiografii torocice si pulmonare.

Tratament

Se administrează antibiotice intravenos, o perioadă de 1 săptămână.

Prevenție

  1. În primul rând, trebuie să cunoastem foarte bine semnele și simptomele acesti afecțiuni;
  2. Să menținem o igienă orală foarte bună;
  3. Să luăm măsurile necesare atunci când trebuie să, realizăm o interventie medicală, la un pacient cu istoric de endocardită;
  4. Evitare acelor proceduri care pot să ducă la apariția infecțiilor de piele, cum ar fi tatuajele sau piercingurile.

Ca și concluzie este foarte important să avem un istoric clar al pacientului, atunci când urmează să realizăm o procedură chirurgicală. De asemenea igiena orală trebuie să fie foarte bună, să nu existe infecții sau alte probleme dentare., deoarece acestea, pot să ducă la apariția endocarditei infecțioase.

Leave a Reply